•  Navigation
  • “Cine sunt eu?” – Invataturile lui Sri Ramana Maharshi – Partea a II-a

  • Aceasta serie de 2 articole (puteti citi prima pate aici: http://harmonygroup.ro/cine-sunt-eu-invataturile-lui-sri-ramana-maharshi-prima-parte/) reprezinta traducerea exacta a invataturilor lui Sri Ramana Maharshi cuprinse intr-o culegere de intrebari si raspunsuri de 8 pagini, tradusa in engleza de Dr. TMP Mahadevan din Tamil. Lectura placuta!

     

    12. Nu exista si alte moduri de a face mintea sa fie tacuta?

    In afara interogarii nu exista nici un alt mod potrivit. Daca prin alte mijloace se incearca obtinerea controlului mintii, aceasta va parea ca este controlata insa va continua sa functioneze. Prin controlul respiratiei, de asemenea, mintea va deveni tacuta; insa ea va fi tacuta doar cat timp respiratia este controlata. Iar atunci cand respiratia revine la normal, mintea va continua sa se miste impinsa fiind de impresii reziduale. Sursa este aceeasi, atat pentru minte, cat si pentru respiratie. Gandul, intr-adevar, este natura mintii. Gandul “Eu” este primul gand al mintii; iar acesta se cheama Ego. Din acesta se naste Egoul dar si respiratia. De aceea, cand mintea devine tacuta, respiratia este controlata si atunci cand respiratia este controlata, mintea devine tacuta. Insa, in somn profund, cu toate ca mintea devine tacuta, respiratia nu se opreste. Aceasta se intampla, datorita vointei lui Dumnezeu pentru ca sa se pastreze corpul si ca alti oameni sa nu aiba impresia ca acesta este mort. In stare de veghe si in Samadhi, atunci cand mintea devine tacuta, respiratia este controlata. Respiratia este forma bruta a mintii. Pana in momentul mortii, mintea tine respiratia in corp; cand corpul moare, mintea isi ia respiratia cu ea. Din acest motiv, exercitiile de control al respiratiei reprezinta numai un ajutor pentru a face mintea sa devina tacuta (manonigraha); ele nu vor distruge mintea (manonasa).

    Ca si in cazul practicii controlului respiratiei, meditatiile asupra formelor lui Dumnezeu, repetitiile matrelor, restrictiile alimentare etc… sunt doar ajutoare pentru a face mintea tacuta.

    Prin meditatia asupra formelor lui Dumnezeu si prin repetitia mantrelor, mintea devine concentrata intr-un singur punct. Mintea va continua sa fie in miscare. La fel cum se da unui elefant un lant pentru ca acesta sa il prinda cu trompa iar el nu va prinde decat lantul si nimic altceva, la fel atunci cand mintea este ocupata cu un nume sau cu o forma, ea se va prinde doar de acel lucru. Atunci cand mintea se extinde sub forma a nenumarate ganduri, ea devine slaba; insa pe masura ce gandurile se rezolva in minte, aceasta devine concentrata intr-un punct si in acelasi timp puternica. Pentru o asemenea minte, Interogarea Sinelui va deveni usoara. Dintre toate regulile restrictive, cea care spune sa nu consumi mancaruri sattvice decat in cantitati moderate este cea mai buna; observand aceasta regula, calitatea satvica a mintii va creste si asta ajuta la Interogarea Sinelui.

    13. Impresiile (gandurile) reziduale ale obiectelor apar precum unduirile unui ocean. Cand vor fi toate acestea distruse?

    Pe masura ce duceti meditatia asupra Sinelui tot mai sus, gandurile vor disparea.

    14. Este posibil ca impresiile reziduale ale obiectelor ce provin din timpurile fara de inceput, asa cum erau ele, sa fie rezolvate si sa ramai pur precum Sinele?

    Fara a contura dubiul “este posibil sau nu?” tot ceea trebuie sa faci este sa meditezi asupra Sinelui. Chiar daca esti un mare pacatos nu ar trebui sa iti faci griji si sa te plangi: “oh, sunt un pacatos, cum pot fi salvat?”; ar trebui renuntat total la gandul “eu sunt un pacatos” si cel care mediteaza ar trebui sa se concentreze profund asupra Sinelui; atunci, cu siguranta cel care mediteaza va reusi. Nu exista doua minti – una buna si una rea; mintea este doar una. Doar impresiile reziduale sunt de doua tipuri – placute si neplacute. Atunci cand mintea este sub influenta impresiilor placute, se cheama buna iar cand se afla sub influenta impresiilor neplacute, este privita ca fiind rea.

    Mintii nu ar trebui sa ii fie permis sa se concentreze asupra obiectelor lumii si asupra chestiunilor care ii privesc pe altii. Oricat de rai ar fi oamenii, nu ar trebui sa simtim ura pentru ei. Atat dorinta cat si ura ar trebui eradicate. Tot ceea ce oferim celorlalti de fapt ne oferim noua. Daca acest adevar este inteles cine nu va mai da celorlalti? Atunci cand se naste sinele unuia se nasc roate sinele; atunci cand sinele cuiva devine tacut, toate sinele devin tacute. In masura in care actionam cu umilinta, atata bine va rezulta. Daca mintea ramane tacuta, poti trai oriunde

    15. Cat timp ar trebui practicata interogarea?


    Atata timp cat exista impresii ale obiectelor in minte, este nevoie de interogarea “Cine sunt Eu?” Pe masura ce gandurile se nasc, ele ar trebui distruse chiar in locul originii lor, prin interogare. Daca cineva recurge la contemplarea Sinelui fara intrerupere, pana cand Sinele este dezvaluit, atunci acesta va reusi. Atata timp cat sunt inamici in cetate, ei vor continua sa atace; daca ei sunt distrusi in momentul crearii lor, cetatea va cadea in mainile noastre.

    16. Care este natura Sinelui?


    Ceea ce exista cu adevarat este doar Sinele. Lumea, sufletul individual si Dumnezeu sunt aparitii in acesta, la fel ca perla in scoica, acestea apar si dispar in acelasi timp. Sinele este acolo unde nu exista niciun gand “Eu”. De aceea se cheama “Tacere”. Sinele in sine este lumea; Sinele in sine este “Eu-ul”; Sinele in sine este Dumnezeu; totul este Siva, Sinele.

    17. Nu este tot creatia lui Dumnezeu?


    Fara dorinta, intentie sau efort soarele rasare; si in simpla lui prezenta, piatra soarelui face foc, lotusul infloreste, apa se evapora; oamenii isi indeplinesc diversele functii si apoi se odihnesc. Exact cum in prezenta magnetului se misca acul, prin virtutea simplei prezente a lui Dumnezeu, sufletul guvernat de trei functii (cosmice) sau cele cinci actiuni divine isi fac treaba si apoi se odihnesc, in acord cu karmele lor respective. Dumnezeu nu are intentie; nu are karma atasata la El. Este exact la fel cum actiunile lumesti nu afecteaza soarele sau cum meritele si defectele celorlalte patru elemente nu afecteaza intregul spatiu.

    18. Dintre discipoli, cine este cel mai maret?

    Cel care se da pe sine Sinelui care este Dumnezeu este cel bun discipol. A-ti da propriul sine lui Dumnezeu inseamna sa ramai constant in Sine fara sa faci loc altor ganduri, altele decat cele ale Sinelui. Orice poveri ii sunt aruncate lui Dumnezeu, El le poate duce. Deoarece puterea suprema a lui Dumnezeu face ca toate lucrurile sa se miste, de ce ar trebui ca noi, fara sa ne predam cu totul, sa ne ingrijoram constant ce anume trebuie facut si cum si in acelasi timp ce nu trebuie facut si cum sa nu facem acel lucru? Stim ca trenul ne cara toata incarcatura, deci in momentul in care am urcat in el, nu ar trebui sa ne tinem micile noastre bagaje pe cap, ca sa simtim disconfort, ci sa le lasam jos in tren si sa ne simtim eliberati.

    19. Ce este non-atasamentul?


    Distrugerea fara urma a gandurilor, pe masura ce ele se nasc, fara sa lase niciun reziduu in locul originii lor este non-atasamentul. La fel cum scufundatorii care culeg perle isi leaga un bolovan in jurul taliei, se scufunda pe fundul marii si culeg perlele, la fel fiecare dintre noi ar trebui sa fie inzestrat cu non-atasament, sa se scufunde in propriul sine si sa obtina Peral-Sinelui. 

    20. Nu este cumva posibil ca Dumnezeu si Guru sa afecteze eliberarea unui suflet?


    Dumnezeu si Guru nu vor face altceva decat sa arate drumul catre eliberare; ei nu vor duce personal sufletul in starea de eliberare. De fapt, Dumnezeu si Guru nu sunt diferiti. La fel cum prada care a nimerit in falcile tigrului nu poate scapa, la fel cei care au intrat in sfera de influenta a privirii pline de gratie a unui Guru vor fi salvati de catre acesta si nu se vor pierde; cu toate acestea, fiecare ar trebui sa faca eforurile necesare ca sa isi urmeze calea indicata de catre Dumnezeu sau Guru si sa isi castige libertatea. Fiecare dintre noi nu se poate cunoaste decat cu propriul ochi al propriei cunoasteri si nu prin a altuia. Are nevoie Rama de o oglinda pentru a sti ca el este Rama?

    21. Este necesar pentru cineva care doreste eliberarea sa interogheze natura categoriilor (tattvas)?


    La fel cum cineva care vrea sa arunce gunoiul nu are nevoie sa il analizeze si sa vada ce este, la fel si cel care vrea sa isi cunoasca Sinele nu trebuie sa numere numarul cate categorii exista sau sa interogheze in legatura cu caracteristicile acestora; ceea ce trebuie sa faca este sa refuze toate categoriile care ascund Sinele. Lumea ar trebui considerata ca un vis.

    22. Nu exista nicio diferenta intre veghe si vis?


    Starea de veghe este lunga iar visul este scurt; in afara de asta nu este nicio diferenta. La fel cum experientele in stare de veghe par reale in stare de veghe, la fel si experientele in stare de vis par reale atunci cand visezi. In vis mintea ia un alt corp. Atat in stare de veghe sau de vis, gandurile, numele si formele se intampla simultan.

    23. Este de vreun ajutor sa citesti carti daca vrei sa te eliberezi?

    Toate textele spun ca pentru a obtine eliberarea trebuie iti faci mintea tacuta; de aceea invataturile lor definitive spun ca mintea ar trebui sa fie tacuta; odata ce se intelege acest lucru, nu mai este nevoie sa citesti. Pentru a face mintea sa taca, nu trebuie decat sa interoghezi propiul sine in legatura cu ce este Sinele; cum ar putea avea loc aceasta cautare in carti? Fiecare ar trebui sa isi cunoasca Sinele prin propriul ochi al intelepciunii. Sinele este continut in cinci straturi; insa cartile sunt in afara acestora. Deoarece Sinele este cel care trebuie interogat, indepartand cele cinci straturi, este inutila cautarea lui in carti. Va veni o vreme in care va trebui ca toti sa uite ce au invatat.

    24. Ce este fericirea?


    Fericirea este insasi natura Sinelui; fericirea si Sinele nu sunt diferite. Nu exista fericire in niciun obiect al lumii. Ne imaginam, din cauza ignorantei noastre ca provenim din fericire. Atunci cand mintea apare, ea experimenteaza tristete. De fapt, atunci cand dorintele ei sunt implinite, se intoarce in locul ei si se bucura de fericirea care este Sinele. In mod similar, in stare de somn, samadhi si lesin, atunci cand obiectul dorintei este atins sau cand obiectul care nu ne place este inlaturat, mintea devine acordata la interior si se bucura de Fericirea-Sinelui. Insa mintea se misca fara incetare iesind din Sine si intorcandu-se la el. Sub copac, umbra este placuta; in camp caldura este arzatoare. O persoana care a stat la soare simte racoarea atunci cand ajunge la umbra. Cineva care tot merge din umbra la soare si apoi in umbra este un prost. Un intelept sta mereu la umbra. In mod similar, mintea cuiva care stie adevarul, nu il paraseste pe Brahman. Mintea ignorantului, din contra, iese in lume, simtindu-se nefericita si apoi se intoarce pentru scurt timp la Brahman pentru a simti fericirea. De fapt, ceea ce numim lume nu este decat gand. Cand lumea dispare, adica atunci cand nu exista minte, aceasta experimenteaza fericirea; si atunci cand lumea apare, ea intra in nefericire.

    25. Ce este intuitia-intelepciunii (jnana-drsti)?


    A ramane tacut se cheama intuitia-intelepciunii. A ramane tacut inseamna sa aduci mintea in Sine. Telepatia, cunoasterea trecutului, prezentului si al intamplarilor viitoare nu sunt intuitii-intelepciune.

    26. Care este relatia dintre lipsa dorintelor si intelepciune?


    Lipsa dorintelor este intelepciune. Cele doua nu sunt diferite; ele sunt unul si acelasi lucru. Lipsa dorintelor inseamna abtinerea de la intoarcerea mintii catre orice obiect. Intelepciunea inseamna disparitia oricarui obiect. Cu alte cuvinte, a nu cauta decat ceea ce este Sine inseamna detasare sau lipsa dorintelor; a nu parasi Sinele inseamna intelepciune.

    27. Care este diferenta dintre interogare si meditatie?


    Interogarea inseamna tinerea mintii in Sine. Meditatia inseamna a te gandi ca sinele propriu este Brahman, existenta-constiinta-extazul.

    28. Ce este eliberarea?


    Interogand natura propriului sine, care este robie si prin realizarea adevaratei naturi proprii este eliberare.


    SRI RAMANARPANAM ASTU