•  Navigation
  • Curgerea fireasca a vietii

  • Viata ta, a mea, a noastra, este un DAR, un instrument al experimentarii si al cunoasterii. De aceea pierdem enorm de mult atunci cand nu il folosim la potentialul sau maxim.

    Stiu ca probabil nu iti mai doresti sa traiesti in tristete, durere, ingrijorari de tot felul sau senzatii de instabilitate si nesiguranta. Probabil ca si mine, cauti fericirea, bucuria, starea aceea mult ravnita de beatitudine si liniste interioara. In acest sens ne-au fost puse la indemana, in ultima vreme, o serie intreaga de instrumente, de tehnici menite sa inlature negativitatea din viata noastra, unele de natura psihologica, altele de natura spirituala cum ar fi meditatia sau o gama larga de curatari si protectii ale biocampului propriu. Toate acestea sunt importante, binevenite si este foarte bine ca exista si ca in sfarsit ne sunt revelate dar, ca orice alt instrument, este util sa fie folosite cu echilibru si masura.

    Am venit aici, pe Pamant, in scop evolutiv. Am stiut ca vom atrage in viata noastra o serie de situatii si conjuncturi care ne vor ajuta sa experimentam. Experimentand adunam cunoastere iar cunoasterea acumulata ne ajuta sa evoluam. In tot acest context, fericirea, linistea si beatitudinea sunt stari catre care tindem in mod natural pentru ca acestea nasc si se nasc din iubire, iar iubirea este esenta sinelui nostru profund. Insa, uneori se intampla sa le lasam deoparte pentru a experimenta si alte aspecte ale polaritatii. Nu este nimic anormal. Am fost constienti ca ne vom incarna intr-o realitate manifesta duala si am ales aceasta calatorie stiind ca serveste devenirii noastre. Si atunci este bine sa gasim un echilibru intre a lasa viata cu toate aspectele sale sa curga prin noi si a trai invaluiti in liniste si fericire.

    Cu alte cuvinte, cand afli despre o tehnica care te ajuta sa stergi sau sa transformi o experienta neplacuta pentru a-ti curata mintea si a putea pasi mai departe pe propria ta cale, este minunat sa inveti sa o folosesti, insa, cu o singura mentiune: nu nega experienta peste care doresti sa treci. Inainte de a o transforma, accepta ca a facut parte din viata ta, ca a avut un sens si un scop si intelege-i darurile sau partea pozitiva, invatatura, cunoasterea pe care o poti extrage din aceasta. Recunoaste-o si chiar multumeste-i de poti. Abia apoi mergi mai departe. Daca o elimini sau o transformi fara a fi inteles intai la ce ti-a servit situatia in cauza, pierzi parte din darurile vietii. Nimic nu este intamplator si nici o experienta, oricat de dureroasa ar fi, nu apare in viata noastra din pur hazard. Toate cele ce ni se intampla sunt importante si daca incercam sa atingem fericirea in mod fortat, negand parte din propria experienta doar pentru ca aceasta nu poarta nuante de roz, ceea ce atingem nu este o bucurie autentica la care am ajuns de o maniera echilibrata ci va fi, in cel mai bun caz o stare de suprafata care se va spulbera la primul val.

    Exista astfel de tehnici menite sa ne rescrie retelele neuronale create de o experienta traumatizanta sau neplacuta, sa rescrie cumva „hardiscul” din creierul nostru cu imagini mult mai blande sau mai placute. NPL-ul efectueaza acest proces prin lucrul cu submodalitatile. Pe scurt, o experienta anume, este codata in creierul nostru sub o anumita forma, aceasta fiind definita de anumite caracteristici senzoriale numite submodalitati. De exemplu: te-ai lovit foarte rau la un picior. Daca incerci sa iti reamintesti momentul cazaturii, vei observa ca acest moment este codat in mintea ta sub forma unei imagini care are anumite culori ce pot fi mai aprinse sau mai sterse, de aceasta imagine pot fi legate anumite sunete, voci sau simple tonuri cu diferite intensitati care vin din diferite directii iar uneori pot fi asociate cu experienta respectiva si anumite gusturi, mirosuri sau senzatii corporale. Toate acestea se numesc submodalitati. Odata identificate submodalitatile cu care o anumita experienta a fost codata in mintea noastra, schimbam in mod deliberat aceste caracteristici (de ex. putem transforma culorile in alb si negru slabind intensitatea impactului scenei asupra noastra sau putem umbla la volumul sunetelor micsorandu-le pana cand acestea dispar) si schimbandu-le, practic modificam maniera in care experienta in sine este codata in creierul nostru, avand posibilitatea de a diminua intensitatea acesteia. Putem transforma o scena serioasa intr-o scena hilara sau o imagine dureroasa intr-una care sa ne lase rece. Toate acestea sunt posibile. Dar care este utilitatea lor  reala daca ne folosim de aceste instrumente in mod abuziv pentru a sterge din viata noastra episoade ale carui sens nu l-am inteles? Asadar, inainte de a transforma orice, intreaba-te: ce mi-a adus bun aceasta experienta oricat ar fi fost ea de dureroasa? Care este darul cunoasterii pe care mi l-a oferit? Odata ce ti-ai raspuns, poti sa pasesti echilibrat, mai departe, dincolo de aceasta, folosindu-te de anumite instrumente, daca este nevoie.

    Un alt „sabotaj” adus cursului vietii  il reprezinta excesul de protectii energetice. Spiritualitatea este minunata si cei ce ii calca pragul pasesc intr-adevar pe un taram ce le deschide orizonturi mult mai largi si porti ce nu pot fi deschise traind numai in limitele intelegerii realitatii lumii manifeste. Insa, afland de lucrul cu energia si de o serie de aspecte ale lumii subtile, unii dintre noi cad intr-un fel de „exces de zel” devenind atat de ocupati cu ridicarea de „scuturi” si „armuri” de energie prin care nimeni si nimic sa nu poata patrunde, incat uita sa mai traiasca. Este bine sa nu uitam ca, pentru propria noastra evolutie, atat la nivel constient cat si la nivel inconstient si subtil, atragem in viata noastra anumite experiente. Defapt atragem anumite energii care se traduc in conjuncturi si experiente aducatoare de cunoastere. Aceste scuturi create si recreate la fiecare pas, intr-un mod aproape obsesiv, ajung sa respinga anumite energii si, in consecinta, anumite experiente pe care le-am fi putut trai. Si da, probabil ca acele experiente nu ar fi fost extrem de placute, probabil ar fi adus cu sine cateva lacrimi sau un gust amar si probabil, in felul acesta stam la adapost. Dar ce castigam daca ne inchidem intr-un turn de fildes fara a mai trai acele situatii de care, sinele nostru profund stie ca are nevoie pentru a isi consolida o serie de cunoasteri? Este si aceasta o cale. Atata tot ca nu o vad deloc echilibrata, cum de altfel nu este nici una dintre extreme. Gandeste-te o clipa: de ce ne apara aceste scuturi in exces? De viata insasi pe care am venit sa o experimentam!

    Sa folosim deci tot ceea ce avem la indemana intru cunoastere si pentru atingerea armoniei si a bucuriei dar sa le folosim cu MASURA cuvenita, amintindu-ne totodata ca este important sa ne dam voie sa traim ceea ce avem de trait si sa intelegem ceea ce avem de inteles. Restul sa fie zambet, soare si lumina!