•  Navigation
  • Exercitiu de constientizare, starea de martor si momentul prezent!

  • “Cine priveste in exterior viseaza; cine priveste in interior se trezeste” (Carl Jung)

    Nu as privi la realitatea exterioara ca la un vis propriuzis, dat fiind ca aceasta chiar exista si face intr-adevar parte din Creatie. Planeta pe care traim este reala, este locul in care am venit pentru a experimenta si pentru a evolua, dar cu siguranta privind la aceasta realitate de o maniera trunchiata si deformata putem spune ca traim un vis si inca unul nu foarte frumos. Dezechilibrul, ruptura, visul s-a produs in momentul in care noi ne-am identificat aproape total doar cu aceasta realitate exterioara, ba mai mult, cu societatea fabricata si artificiala in care traim, in momentul in care am preluat valorile de suprafata impuse de aceasta, devenind doar un nume, un loc de munca si eventual o avere mai mica sau mai mare, o pierdere sau un succes, un corp fizic printre alte corpuri ce se lupta pentru putere si supravietuire,  uitand de faptul ca fiecare din noi reprezinta un intreg Univers in sine, indepartandu-ne de noi insine si de adevarata noastra natura. Asa ca da, acestea fiind spuse, putem considera ca daca continuam sa privim doar in exteriorul nostru de o maniera superficiala, chiar traim intr-un vis, intr-o proiectie a propriei ignorante, iar atunci cand incepem sa ne intoarcem privirea catre ceea ce suntem cu adevarat, incepem sa ne trezim.

    Traiesti, respiri, plangi, poate zambesti, alergi, mananci, iei parte la discutii dar in toate acestea, de cele mai multe ori nu esti prezent decat partial. Greu de inteles, greu de acceptat si totusi real. Nu esti acolo decat partial pentru ca parte din tine “doarme”, este absenta, distrata. De ce este importanta prezenta cat mai plenara in momentele vietii? Pentru ca astfel te dezvolti, astfel evoluezi, astfel te apropii de echilibru si bucurie tot mai mult si in mod tot mai real. Atata timp cat o parte din tine doarme, toata cunoasterea continuta in momentul prezent se scurge pe langa tine iar tu, in loc sa fii CUPA pentru aceasta cunoastere, pentru invatare, o lasi sa iti scape iar drumul tau spre echilibru se prelungeste, se umple de ocolisuri, pasul tau spre inalt incetineste.

    Este important sa intelegi ca fiecare moment al vietii contine in el o mare cantitate de cunoastere. As putea spune informatie, insa prefer „ cunoastere” deoarece termenul de „informatie” ne duce cu gandul doar la aspectele cognitiv-mentale ale realitatii, ori cunoasterea inglobeaza totul, ea poate fi acumulata si perceputa atat cu mintea cat si cu toate simturile, atunci cand esti prezent si acestea sunt deschise la maxim. Cand suntem prezenti, ne transformam in adevarate cupe deschise catre suvoiul de cunoastere cu care diferitele momente ale existentei noastre ne inunda prin intermediul experientei. Chiar si atunci cand avem impresia ca nu se intampla nimic, chiar si atunci cand avem impresia ca respectiva clipa este una banala, chiar si atunci momentul prezent este defapt plin de Seva, de Sens, de invatare, de informatie, de cunoastere ce ne poate aduce noi si noi intelegeri.

    Exersarea starii de martor, o stare de prezenta intensa, un tu prezent care asista la desfasurarea vietii lasand-o sa treaca prin tine, sa se desfasoare, sa emane, un tu prezent capturandu-i nuantele si culorile, parfumul si amanuntele fara a judeca, doar fiind, privind, simtind, respirand, deschizandu-te catre ceea ce viata ofera in acea clipa, exersarea zilnica a acestei ipostaze este incredibil de benefica inteleptirii si echilibrarii propriei persoane. De ce? Pentru ca aduce intelegere, pentru ca te adanceste in viata si te ajuta sa treci dincolo de startul superficial pe care ti-l ofera o existenta traita la suprafata. Atunci cand traiesti pe pilot automat, in stres, in graba, in agitatie, semi-prezent, atunci tu nu vezi decat varful icebergului si de foarte multe ori crezi ca acel varf de iceberg este totul, ca aceea este realitatea. Si gandind astfel, Doamne cat de mult te poti insela si cat de mult poti pierde, pe cate carari ocolite iti ratacesti pasii si in cate dureri si angoase inutile te afunzi. Cand exersezi starea de prezenta, cand traiesti in trezire si te aduci tot mai mult pe tine insuti, plenar in cele ce traiesti, atunci incepi tot mai mult sa sondezi adancimile realitatii, adancimile vietii, profunzimile existentei si ca prin magie incepi sa intelegi! Dar aceasta intelegere va fi cu totul altfel, va fi o intelegere de natura revelatoare, nu va reprezenta idei pe care le repeti pentru ca asa te-au invatat unii si altii ci vor fi AHA-uri personale, licariri, scantei, stari in care sufletul tau iti va putea raspunde la dileme si intrebari pe limba Adevarului cu A mare.

    De cateva ori pe zi, iesi din propria-ti drama personala, din propria-ti poveste si paseste cu totul in momentul prezent. Nu mai judeca, nu mai face observatii, nu te mai grabi, uita pentru o clipa de ingrijorare si fii acolo prezent, martor neutru, martor-cupa ce lasa viata sa il umple cu ceea ce are de oferit in acea clipa. Avem nevoie de astfel de trairi. Avem nevoie sa experimentam starea de prezenta. Sigur ca nu putem inca sa ne petrecem in felul acesta intreaga zi. Stiu. Societatea ne-a obisnuit altfel, societatea ne-a adormit partial, pe unii mai mult, pe altii mai putin, societatea ne-a invatat altceva si acum ne este greu sa ne dezobisnuim. Insa putem experimenta aceasta ipostaza la alegere. Putem decide pentru cateva clipe sa iesim din obisnuinta si sa traim altfel. Nu avem nimic de pierdut. Problemele nu ne uita :)… le vom gasi acolo la intoarcerea noastra din prezent.

    Trairea constanta a unei vieti, mentinandu-ne doar la suprafata realitatii este responsabila de mare parte din starile noastre de dezechilibru, de tulburari, manii, suparari si tristeti, nereusite si asa mai departe. In acest caz, retine: degeaba detii o inteligenta peste medie, degeaba!… Degeaba ai o putere de analiza extrem de dezvoltata. Ramanand la suprafata existentei, aplici acest potential, extrem de util, de altfel, cu alte cuvinte iti folosesti inteligenta si capacitatea de analiza doar in raport cu 1% din ceea ce inseamna „realitate”, acel 1% fiind nu numai cumplit de incomplet, dar, de cele mai multe ori deformat, trunchiat si artificial. Am asistat la o sumedenie de discutii inteligente ale unor oameni inteligenti, insa pe teme de suprafata cu aparenta tenta de profunzime. Discutiile desi cu potential, desi interesante, ramaneau la suprafata lucrurilor, invartindu-se intre niste limite rigide pe care lipsa de capacitate de a patrunde in profunzimile reale ale vietii si lipsa de deschidere catre mai mult, lipsa de exercitiu al trairii plenare a ceea ce este le facea, in cele din urma discutii fara Sens.

    Asadar este important sa invatam sa ne cufundam in nuantele vietii, in adancurile si profunzimile existentei noastre, iar pentru a face acest lucru, este necesar sa exersam starea de prezenta, de martor prezent, cu adevarat prezent. Este ca si cum, din cand in cand ne-am da niste ghionturi care sa ne trezeasca din adormire, din traiul pe pilot automat. Trezindu-ne, in fiecare zi cate putin, vom ajunge sa traim tot mai plenar propria noastra viata, iesind tot mai mult de sub influenta celor care acum, probabil ca decid pentru noi, dat fiind ca noi dormim somnul dulce al inconstientei.

    Opreste-te astazi de 3 ori, pe parcursul zilei, oriunde ai fi si orice ai face si scutura-te din adormire, fii prezent in prezent, simte, miroase, asculta, priveste, fii, captureaza, absoarbe ai apoi foloseste-ti capacitatea de analiza si potentialul inteligentei pe o bucata de realitate mult mai completa.

    Fa acest exercitiu si in zilele care urmeaza, fa-ti o obisnuinta din aceasta practica si observa rezultatele in timp.

    Cu drag!