•  Navigation
  • Iertarea de sine

  • O inima fericita este una care a imbratisat iertarea iar prima forma de iertare pe care este util sa o practicam este iertarea de sine. Oricat de egoistic ar putea sa sune in acceptiunea comuna, iertarea de sine este baza pentru o viata in care sa ne simtim, mai apoi, impacati cu tot ceea ce este.

    Nu este usor sa privesti in interiorul tau si sa iei la cunostinta tot ceea ce se intampla acolo, in profunzime, cu bune si cu rele, cu lumina si intuneric. Asta pentru ca am fost invatati ca „gresala” exista si are consecinte, consecinte dureroase. Am trecut prin aceasta experienta acum ceva ani si procesul nu s-a incheiat nici acum. Intotdeauna mai gasesti un coltisor ascuns in umbra propriului suflet pe care sa trebuiasca sa il invalui in lumina si acceptare pentru a te impaca cu inca un aspect al propriei persoane. Insa, chiar daca iertarea de sine este o practica ce iti ia destul de mult timp pentru a o duce la desavarsire, efectele sale sunt nebanuite si cel mai pregnant dintre aceste efecte este : sentimentul de ELIBERARE. De fiecare data cand te mai impaci cu un fragment din tine insuti, e ca si cum ti s-ar mai lua o greutate de pe suflet, acesta respirand din ce in ce mai uror, pulsand tot mai firesc in ritmul bucuriei autentice.

    Dificultatea initiala consta in a descoperi aspectele ce trebuiesc iertate in noi insine. Uneori putem spune, la nivel declarativ, ca dorim sa le cunoastem, insa, uneori de o maniera inconstienta, frica de a ne pune fata in fata cu aceste fatete ale propriei persoane este atat de mare incat refuzam sa le aducem la lumina si sa le recunoastem. Avem falsa impresie ca tinandu-le acolo, in zona de umbra, acestea se vor face nevazute. Defapt, ele sunt foarte active si lucreaza, de acolo din umbra personala, in mod continuu, influentand realitatea in care traim si in care se reflecta in mod repetat, intocmai ca intr-o oglinda, pentru ca noi sa le putem vedea, constientiza si sa putem incepe procesul de intelegere, acceptare si iertare.

    Adu-ti aminte: nu ai nevoie de iertarea celorlalti. Cauti aprobarea, aprecierea si iertarea acestora pentru ca tu insuti nu te poti ierta. Suna dur, dar este un adevar care odata imbratisat na ajuta sa ne recapatam puterea personala si responsabilitatea asupra propriei vieti. Si atunci te pui fata in fata cu tine insuti, te privesti in oglinda lumii si iti vezi toate coltisoarele si cotloanele la care inca mai ai de lucrat, care, probabil ca ai dori sa nu existe dar care sunt parte din tine, nascatoare de experiente aducatoare de cunoastere. Asadar iti vezi reflexia in tot ceea ce este si incepi, incet incet, procesul de vindecare. Rana cu rana, lacrima cu lacrima, durere cu durere. In fabrica iertarii, avem diferite stadii prin care trebuie sa trecem aceste aspecte de umbra. Recunoasterea sincera a lor ca fiind parte integranta din ceea ce esti este primul pas necesar catre iertare. Acceptarea este urmatorul pas. Invatarea lectiei, incercarea de a intelege ce daruri si ce aspecte pozitive sunt totusi legate de manifestarea acestor aspecte mai putin placute din tine insuti, este un alta pas esential. Odata ce le-ai inteles sensul – pentru ca toate au un sens – le poti aduce in camera centrala, cea a iertarii. Le poti invalui in lumina, in iubire si poti privi la ele cum se topesc si se transforma la caldura emanata de focul sufletului tau, fara a avea nevoie ca cineva din exterior sa iti ofere aceasta iertare. Nu este un act de egoism sa ne iertam, atata timp cat ne iertam intr-un mod intelept, intelegand sensul, lectia si inmagazinand in memoria sufletului nostru cunoasterea pe care aceste fatete ale noastre si manifestarea lor, au adus-o cu sine.

    Practicand acest proces al iertarii, cu consecventa si regularitate, ne vom trezi la un moment dat ca incepem sa ne impacam si cu lumea in care traim, cu persoane din jurul nostru, chiar si cu cele fata de care nu am fi crezut vreodata ca putem simti acceptare si blandete. De ce? Pentru ca, dupa cum spuneam, lumea din jurul nostru este o oglinda care scoate tot timpul in evidenta aceste aspecte din noi pentru a ne ajuta sa le manifestam si sa invatam din manifestarea acestora, ceea ce avem de invatat. Asadar, odata ce ne-am iertat pe noi, am iertat si acele aspecte ale lumii exterioare in care acestea se reflectau. Nu numai ca ne impacam cu ele, dar le si transformam.

    Asa ca nu trebuie neaparat sa il ierti pe celalalt, daca nu poti. Tu iarta acel aspect din tine care a facut ca celalalt si toate durerile pe care el ti le-a pricinuit, sa apara in viata ta. In acest fel, cel ce pana mai ieri iti adancea ranile, acum probabil ca a iesit din viata ta, sau daca este inca acolo, nu te mai afecteaza, pentru ca ai integrat, acceptat, iertat si transformat acele aspecte din tine pe care acesta le oglindea.

    Iertarea de sine reprezinta un pas urias in directia libertatii personale, sentimentului de implinire, liniste si recapatare si consolidare a puterii interioare.

    Calatorie placuta!