•  Navigation
  • Presupozitii NLP – Partea aII-a

  • Daca primele trei presupozitii ce stau la baza conceptului de NLP ti-au starnit curiozitatea, deschizandu-ti o noua perspectiva asupra modului de abordare al realitatii, te invit sa explorezi in continuare o noua serie de astfel de puncte de vedere si sa observi ce anume se schimba in interiorul tau si in culorile prin care privesti la propria ta experienta. Asadar:

    4. OAMENII FUNCTIONEAZA PERFECT

    Cum? Exact asa cum am scris. Poate parea ciudat sau probabil putin socant, dar totusi, sa acceptam macar pentru o clipa, experimental, faptul ca oamenii functioneaza perfect. Ne-am obisnuit de prea multe ori sa vedem numai „greselile”, aspectele negative, sa observam ceea ce „nu” facem cum „trebuie”. Nu este rau sa ne observam carentele, dar sa nu facem din asta o prioritate cu tenta de tragism si sa intelegem faptul ca, intotdeauna, in principiu, in spatele oricarui comportament, al oricarei persoane, exista o intentie pozitiva, fiecare comportament fiind valabil intr-un anumit context. Fiecare dintre noi are o structura interioara proprie care nu este nici gresita, nici demna de a fi pusa tot timpul sub acuzatie ci o putem privi, in cel mai rau caz, ca fiind insuficient de deschisa si dezvoltata. Inca de cand ne nastem invatam si ne formam. Aceasta formare se produce intr-un anumit tip de conjuncturi specifice fiecaruia si este supusa, de cele mai multe ori, conditionarilor iar mai tarziu autosabotarilor derivate din conditionari si dintr-o viziune limitata a ceea ce ESTE. Totusi, ne creem un model despre lume si o serie de strategii in baza carora actionam. Acestea nu sunt gresite. Pot fi inadecvate sau lipsite de eficienta dar sunt bazate pe ceea ce suntem deschisi sa acceptam in acel moment, au la baza un anumit grad de constientizare si contin, intotdeauna, o intentie pozitiva. Un parinte, de pilda, isi cearta copilul cand ar putea sa incerce sa abordeze o atitudine diferita cum ar fi o serie de explicatii pe un ton calm si matur. Nu este un comportament laudabil, dar intentia pozitiva din spatele atitudinii sale este dorinta ca propriul copil sa paseasca pe o cale cat mai dreapta. Parintele respectiv este defapt neinformat si se afla la un anumit grad de constientizare a gamei de optiuni pe care o are la dispozitie pentru a actiona sau este prizonierul unor neputinte, emotii captive sau conditionari, la randul sau. Daca intelegem acest lucru, nu inseamna ca toleram acea atitudine dar nu ii mai raspundem cu furie, frustrare sau teama ci doar ii intelegem cauzele. Intelegem ca in contextul in care se afla, aceea a fost strategia constientizata de catre el si putem, cu calm, sa ii oferim o serie de alte alternative pe care este liber sa le accepte sau nu. Noi putem, insa, sa ramanem detasati si sa acceptam diversitatea si experientele fiecaruia. Detensionare, calm, acceptare, intelegere sunt aspectele pozitive care decurg din presupozitia de fata! Cu totii ne dorim un mod mai relaxat de a privi viata si cu totii stim ca abordate dintr-o pozitie de calm, actiunile noastre sunt mult mai eficiente!

    5. PUTEM COMUNICA CU CEILALTI NUMAI IN MASURA IN CARE HARTILE NOASTRE SE SUPRAPUN

    Este important sa nu pierdem niciodata din vedere notiunea de „harta” precum si diversitatea si subiectivitatea acestor harti, care reprezinta, dupa cum am explicat si in prima parte a presupozitiilor, modele despre lume specifice fiecaruia in parte. Odata ce am inteles acest aspect, ne putem da seama de ce, uneori, cu anumite persoane comunicam mai greu iar cu altele mult mai usor ajungand chiar pana la un anumit grad de profunzime. Profunzimea si acuratetea comunicarii este, de cele mai multe ori, in lumea fizica, influentata de gradul de suprapunere a „hartilor” interlocutorilor. In cazul in care doi interlocutori au doua modele despre lume extrem de diferite, ei vor vorbi, automat, din doua puncte de vedere la fel de diferite. E ca si cum cei doi ar vorbi, practic, doua limbi straine. Viziunea lor despre viata contine elemente de diversitate care uneori se bat cap in cap. Nu uitati: exista o infinitate de posibilitati de a privi la experientele si aspectele lumii manifeste. Subiectivitatea este un aspect natural si derivat al lumii duale. Aceasta nu este nici pozitiva nici negativa. Subiectivitatea naste diversitate si din diversitate invatam largindu-ne orizontul. Dar este bine sa tinem cont de ea si sa o acceptam. Chiar daca observam ca avem un model despre lume total diferit de cel al interlocutorului nostru, constientizand naturaletea si aspectele pozitive ale diversitatii, avem mai multe optiuni constructive de abordare al actului de comunicare in cauza. Putem incerca sa intelegem cat mai multe elemente din „harta” celuilalt (de altfel un exercitiu de cunoastere extrem de util) si putem chiar adopta, experimental, pe moment, aspecte din acest nou model despre lume apropiindu-ne, in acelasi timp, de persoana in cauza, patrunzand in harta mentala a acesteia. In loc sa afisam furie sau disconfort pentru ca actul comunicarii nu se poate produce sau pentru ca acesta degenereaza, eventual, in conflict, ne amintim pur si simplu ca suntem diferiti si ca nu este nimic rau in asta! Detasarea, relaxarea si intelegerea isi fac din nou aparitia, devenind liberi sa stopam cu calm si tact actul comunicarii sau sa facem din acesta o oportunitate de a cunoaste si alte moduri de a privi realitatea.

    6. ESTE IMPOSIBIL SA NU COMUNICAM

    Intr-adevar, comunicarea nu se rezuma doar la actul vorbirii. Cu totii am auzit notiunea de comunicare „verbala” si „non verbala”. De multe ori, comunicarea „non verbala” este mult mai semnificativa, relevanta si sincera decat cea verbala pentru ca este spontana si nemijlocita de filtrele ratiunii. In consecinta, aceasta se produce in continuu pentru ca in continuu, corpul nostru, raspunde in mod mai mult sau mai putin constient stimulilor realitatii inconjuratoare care se afla intr-o curgere neitrerupta. Asadar, prin simplul act de A FI, noi comunicam, transmitem un mesaj. Este important sa constientizam acest lucru, intelegand ca nu numai vorbele noastre pot avea un impact exterior. Noi transmitem si radiem neincetat. Iluzia ca mastile pe care le purtam in relatiile cu ceilalti ne pot proteja suta la suta si pot ascunde complet lumea noastra interioara, cade, in momentul in care intelegem ca actul comunicarii se produce oricum, in mod inconstient in fiecare clipa.

    Ca sa emani bunatate, fericire, empatie si simpatie este bine sa iti construiesti toate acestea in interior, sa transformi si sa remodelezi lumea ta interioara si in acest fel, mesajul pe care il vei transmite lumii va fi intr-adevar unul de sincera frumusete!

    7. SEMNIFICATIA UNUI MESAJ ESTE DATA DE REACTIA PE CARE O PROVOACA

    Aici putem aduce obiectii. Probabil ca nu intotdeauna se intampla asa si nu suntem tot timpul responsabili pentru felul in care reactioneaza ceilalti la informatia transmisa de noi. Dar sa ne gandim, o clipa, la beneficiul pe care il poate aduce adoptarea, cu masura, a presupozitiei de fata. In actul comunicarii sunt implicati toti participantii si cu totii sunt la fel de responsabili de rezultat. Daca ne gandim ca „semnificatia unui mesaj este data de reactia pe care o provoaca” nu facem altceva decat sa ne asumam si noi o anumita responsabilitate a modului in care transmitem un mesaj. Ne-am obisnuit sa ne comportam la intamplare si sa dam prea putina atentie modului in care comunicam o informatie. Acest lucru nu este gresit, pentru ca spontaneitatea si naturaletea sunt intotdeauna binevenite si preferabile unei bunatati si atentii fabricate artificial, fara baza reala. Insa, daca stim ca suntem si noi responsabili pentru modul in care transmitem un mesaj, ca suntem si noi partasi la crearea semnificatiei acestuia, nu este un lucru rau. Invatam ca furia, frustrarile noastre interioare, temerile si toata seria de sentimente negative in care ne scaldam uneori isi pun amprenta asupra modului in care transmitem un mesaj si il vor afecta, fara tagada, pe interlocutorul nostru.

    Aceasta presupozitie este, din nou, un indemn la responsabilitate, la necesitatea de a lucra cu noi insine si de a ne infrumuseta universul interior pentru a proiecta frumosul in afara noastra!